Tue. Jun 28th, 2022

Ultimele informații despre hepatita misterioasă care afectează copiii/ Încă două suspiciuni de hepatită atipică în România

Numărul cazurilor de hepatită din cauză misterioasă este în creștere. Tot mai multe țări raportează copii cu simptomele care duc la ideea că ar putea avea o astfel de afecțiune. Un număr important au nevoie de transplat hepatic.

Cercetătorii fac eforturi să afle care sunt cauzele acestei hepatite cât mai curând. La foc continuu se fac analize genomice și ale transcriptomului, la fel ca și în cazul SARS-CoV-2.

Doctorul Marius Geantă, președintele Centrului pentru Inovație în Medicină a explicat într-un interviu pentru ziare.com stadiul în care se află cercetările privind cauza hepatitei atipice dar și cum ne putem feri de celelalte tipuri ale hepatitei ale cărei cauze le cunoaștem deja.

”Ceea ce atrage cel mai mult atenția este acest procent de 10% din cazuri care au nevoie de transplant hepatic. Ceea ce în mod evident ne arată că pe lângă agenții cauzali care pot să fie patogeni, poate să fie un virus sau o combinație între aceștia. Mai este și componenta cealaltă, felul în care organismul reacționează față de ceva care nu este propriu, în cazul acesta față de un agent patogen sau o substanță toxică”, a explicat specialistul.

Având în vedere că unii copii au manifestat simptomele acestei afecțiuni cu origini necunoscute după o infecție anterioară cu noul coronavirus, oamenii de știință fac cercetări atât asupra adenovirusului cât și asupra SARS-CoV-2.

”Analizele care se folosesc sunt unele foarte detaliate atât asupra adenovirusului cât și asupra SARS-Cov-2, pe de o parte, inclusiv analize genomice, adică structura virală respectivă și analize de tip transcriptomului adică cele care se referă la alte componente ale materialului genetic.

Sunt analize aprofundate care se fac în special la cazurile care au nevoie de transplant hepatic și aici sunt, pe lângă analiza genomului și cea a transcriptomului uman de data aceasta, se mai fac analize care arată tipul de reacție la nivelul sistemului imun.

Este destul de probabil ca distrugerea masivă a ficatului care are nevoie de transplant să nu fie cauzată direct de virus, de agentul care produce hepatita ci, cum am văzut și în cazurile de COVID, efectul unei reacții imunologice exagerat de anormale. În cazul COVID-19 s-a vorbit despre acea furtună de citokine”, mai spune dr. Marius Geantă.

Le ce rezultate se așteaptă cercetătorii?

”Este un lucru important și probabil că din aceste analize vom înțelege mai bine și care este profilul de risc pentru genul acesta de hepatită din cauză necunoscută, risc care să țină de noi, de oameni, de copii în acest caz.

De ce este important acest lucru? Pentru că trebuie să găsim o modalitate de prevenire cât mai efcace și pentru a oputea face acest lucru trebuie să înțelegem cât mai bine agentul cauzator dar și care sunt persoanele la risc. La fel cum vorbeam despre formele grave la COVID-19, vorbim acum despre formele grave ale acestei hepatite cu origine necunoscută. Aceste analize necesită ceva timp și cred că este cam devreme să avem aceste rezultate dar dacă ne gândim la ceea ce se întâmplă acum, în direcția aceasta merg lucrurile”, a mai explicat specialistul.

Se merge pe un diagnostic de excludere

În acest moment se fac cercetări pe două căi.

”O dată să vedem care sunt factorii de risc individuali, care pot fi genetici, biologici iar pe de altă parte care sunt factorii care determină și/sau declanșează boala.

Ceea ce trebuie reținut este faptul că vorbim despre un diagnostic de excludere. Trebuie excluse celelalte cinci cauze virale care pot să dea hepatita, trebuie exclusă hepatita autoimună și, de asemenea, trebuie excluse posibilele cauze toxice, de exemplu medicamentele.

Un lucru relevant este că tabloul clinic nu este cu mult diferit la această hepatită comparativ cu celelalte. Din acest motiv copiii s-au prezentat la spital având simptome întâlnite în toate tipurile de hepatită și din acest motiv este important ca mai întâi să fie excluse celelalte cauze”, a mai spus medicul.

Transplantul hepatic la copii se face cu o parte din ficatul părintelui compatibil

Expertul în sănătate mai precizează că, ”din punct de vedere terapeutic sunt destul de puține opțiuni”.

”Vorbim despre opțiunile de susținere ale funcțiilor ficatului. Ficatul are două mari categorii de funcții: elimină din organism toxinele iar funcția aceasta poate fi preluată printr-o dializă care poate fi temporală.

Cea de-a doua funcție a ficatului este cea de a produce enzime, proteine și alte substanțe necesare pentru funcționarea organismul iar dacă el este distrus este clar că este nevoie de un aport din exterior cu astfel de substanțe administrate prin perfuzii. Din păcate nu sunt foarte multe opțiuni”, a mai explicat dr. Marius Geantă.

Cei care au nevoie de transplat pot obține o parte din ficat de la unul dintre părinți, cel care este compatibil.

”Partea bună, dacă este s-o numim așa, este faptul că dacă este nevoie de un transplant hepatic la copil, pentru acesta este nevoie doar de o parte din ficatul părintelui care este în cea mai mare măsură compatibil.

Nu este nevoie de transpaltul unui alt ficat de la un alt copil. Iar din acest punct de vedere putem spune că stăm un pic mai bine decât în cazul transplantului hepatic la persoane adulte”, a mai precizat președintele Centrului pentru Inovație în Medicină.

Cum prevenim hepatita cunoscută și ce opțiuni de vaccin avem pe piață

Până la găsirea cauzei și a tratamentului specific, specialiștii recomandă să încercăm să prevenim îmbolnăvirea.

”Dacă vorbim despre prevenire, mijloacele sunt aceleași pentru toate tipurile de hepatite și vorbim despre păstrarea curată a mâinilor, spălarea fructelor, a legumelor consumate în stare proaspătă.

Acestea sunt valabile pentru hepatita A și hepatita D, iar pentru hepatitele B,C, și E, căile principale de transmitere sunt pentru E și D: calea sexuală, C se transmite în general prin transfuzii, prin instrumentar medical sau non-medical infectat de la o persoană care suferă de acest tip de hepatită, iar acest instrumentar nu a fost sterilizat. O astfel de cale există și pentru hepatita B ca și pentru D”, a mai explicat medicul.

Pe de altă parte, pentru hepatitele din cauze pe care le cunoaștem deja există vaccin, iar România are o rată mare de vaccinare.

”Pentru hepatita B există un vaccin care se face din prima zi de viață. Vestea bună este că în România, aproximativ 93% dintre nou-născuți, la nivelul anului 2019, au primit prima doză de vaccin împotriva hepatitei B în prima zi de viață.

Se administrează trei doze de vaccin. A doua doză o primesc la o lună, a treia doză se face la vârsta de șase luni. La noi în țară vaccinarea împotriva hepatitei B a început undeva prin anii `90 iar România a fost printre primele țări care a introdus acest vaccin în schema obligatorie de vaccinare. Au fost doi ani, 2017-2018 în care vaccinarea cu prima doză a fost ceva mai redusă dar lucrurile s-au redresat apoi.

Există vaccin și împotriva hepatitei A. Se poate administra cu una dintre dozele de vaccin pentru hepatita B. Pentru hepatita C nu exista un vaccin, există în schimb un tratament foarte eficient care tratează 98% din cazuri, iar având în vedere că hepatita D poate exista doar în situația în care persoana respective a fost infectată anterior cu hepatită B, cei care se vaccinează împotriva hepatitei B se protejează și față de D.

Cazurile de hepatită E sunt rare, apar în anumite regiuni ale globului dar există și pentru acest tip de hepatită vaccin”, a mai explicat dr. Marius Geantă.

Nu la fel de bine stăm în ceea ce privește vaccinarea pentru alte afecțiuni grave.

”Referitor la vaccinare există o mare dicrepanță între vaccinarea pentru hepatita B și cea anti cancer de col uterin, de exemplu.

Datele Organizației Europene de cancer arată că în estul Europei, la nivelul anului 2019, fetițele sunt vaccinate în proporție de sub 5% iar în cee ace privește vaccinarea la băieți, nici măcar nu poate fi vorba procentul este de 0%. Iar acestea se întâmplă că avem date certe privind faptul că vaccinarea împotriva HPV protejează față de apariția cancerului de col uterin care are o mortalitate foarte mare și protejează, de asemenea și față de apariția unor forme de cancer de cap și gât.

Este o diferență însă, vaccinarea anti-HPV nu este trecută în programul național de vaccinare, știm controverse legate de campaniile anterioare deci este o situație diferită.

O altă discrepanță este și față de vaccinarea anti-COVID care nu este una obligatore însă este derulată în condiții de pandemie când amenințarea de sănătate publică este foarte mare și cu toate astea numărul celor care s-au vaccinat în România este sub media europeană și mult sub media europeană în cee ace privește vaccinarea cu doza booster”, a mai explicat medicul.

Încă două suspiciuni de hepatită atipică în România

Joi, 28 aprilie, Ministerul Sănătății a transmis că un copil de 8 ani și unul de 10 se au simptome de hepatită atipică. Ei se află la spital iar specialiștii așteapră rezultatele analizelor pentru a a vedea dacă există o cauză identificabilă.

Fetița de 5 ani confirmată cu această formă de hepatită acută este încă în spital, sub tratament. Dacă acesta nu funcționează, medicii iau în calcul un transplant hepatic. Fetița nu a avut COVID-19 și testele pentru adenovirus au ieșit negative.

La nivel mondial au fost raportate aproximativ 200 de cazuri de hepatită misterioasă.

Daca ti-a placut articolul si doresti sa ramai informat poti sa dai like la pagina.
test11