Mon. Jun 27th, 2022

ANALIZĂ// Cele trei scenarii pentru redeschiderea școlii din septembrie (Raluca Pantazi – Edupedu.ro)

Școală cu prezența fizică a tuturor elevilor, dar cu reducerea numărului de elevi la clasă. Sau împărțirea claselor în două grupe, cu alternarea 2 săptămâni prezența fizică la școală – 2 săptămâni online. Sau lockdown cu școală 100% online. Sunt cele 3 scenarii pe care Federația Asociațiilor de Părinți le-a transmis ca propunere oficială grupului interministerial condus de Raluca Turcan, care stabilește regulile de redeschidere a școlilor. Cât de fezabile sunt, însă, aceste scenarii și care sunt riscurile cu care vine fiecare propunere?

Potrivit surselor Edupedu.ro, astăzi vor avea loc discuții la Ministerul Educației, la care vor participa și reprezentanții Ministerului Sănătății, iar printre documentele în dezbatere sunt chiar cele 3 scenarii ale părinților și recomandările publicate și renegate de Ministerul Sănătății.   

Ministerul Sănătăți se chinuie să ascundă orice decizie până cu vreo 2 săptămâni înainte de începerea școlii (vezi aici declarația lui Nelu Tătaru).

Scenariul I: Revenirea la școală cu prezența fizică 100% a copiilor

Aici, părinții cer reducerea numărului de elevi la clasă (maximum 25 la primar și 30 la gimnaziu și liceu – adică exact cât prevede legea educației din 2011, fără exceptarea introdusă de Liviu Pop) și suplimentarea personalului didactic.

Este fezabil? Teoretic, da. Klaus Iohannis a promulgat anul trecut legea care prevede tăierea a până la 9 ore de școală pe săptămână (detalii aici). Până acum, legea nu a fost amânată și ar trebui să se aplice începând cu septembrie 2020. Această măsură, încrucișată cu micșorarea numărului de elevi la clasă ar însemna că ai un surplus de profesori care să preia parte din clasele nou-formate.

Reducerea efectivelor de elevi la clasă înseamnă spații școlare. Nu am văzut niciun apel către primării să vină în ajutorul copiilor fie cu școli modulare, cu containere care să fie amplasate în curtea școlii, fie pur și simplu cu spații pe care le au în administrare și în care ar putea intra copiii. Dimpotrivă, l-am văzut pe premierul Ludovic Orban somând-o pe Monica Anisie să le dea primarilor, în an electoral, “sute” de spații care au fost școli și în care acum nu mai sunt copii (detalii aici). Premierul și-a nuanțat apoi declarațiile, dar nu a renunțat la solicitare.

Total aberant, dacă ne gândim că din toamnă grupa mare de grădiniță devine obligatorie, la anul va fi grupa mijlocie și peste doi ani grupa mică. Apoi, pandemia COVID-19 a întors din Diasporă 23.300 de copii și tineri sub 18 ani, numai în perioada 23 februarie – 10 mai 2020, potrivit datelor transmise de Poliția de Frontieră la solicitarea Edupedu.ro.

……………………….

Scenariul al II-lea presupune împărțirea claselor în două grupe, cu alternarea două săptămâni prezența fizică la şcoală, cu doua săptămâni online

Tot acest scenariu impune obligativitatea ca lecțiile să fie transmise live și copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună întrebări sau să răspundă.

Este fezabil? Teoretic, da. Ieri a fost publicată în Monitorul Oficial și deci a intrat de astăzi în vigoare legea care prevede că Ministerul Educației va asigura “la cerere” fiecărui elev și profesor laptop sau tabletă conectate la internet pentru educația online.

În practică, șansele ca pe 14 septembrie un elev care spune: “eu am nevoie de laptop” – să primească ceva de la școală sunt foarte mici. Guvernul Orban nu a demarat nici până acum licitația pentru a cumpăra cele 250.000 de tablete pentru copiii la risc, anunțată de Guvern încă de acum 3 luni (detalii aici).

Scenariul implică existența Bibliotecii școlare virtuale – obligatorie prin Lege încă din 2011, și despre care ministrul Educației declara în luna mai, pentru Edupedu.ro, că va fi gata în septembrie, într-un proiect de 40 milioane euro din fonduri europene. Au trecut 2 luni, mai sunt alte 2 în care Ministerul are timp să-și achite această promisiune de a le pune copiilor la dispoziție un site cu lecții filmate, pe fiecare clasă și materie în parte.

Riscuri: Nu există un program serios, în masă, de formare a cadrelor didactice care au avut mari dificultăți să predea online 3 luni. Ministrul Monica Anisie a vorbit despre o formare online pentru predarea online, dar așa ceva pare o glumă, când îi avem în vedere și pe acei profesori care nu știu să deschidă un laptop și care au în primul rând nevoie de competențe digitale, apoi de reformarea profesională pentru predarea online.

Un alt risc: În realitatea economică și socială din România, riscul major este să avem mii de copii “pierduți” de școală în cicluri de câte 2 săptămâni. Dacă nu se prelungește nici măcar anul școlar următor – având în vedere că suntem printre țările cu cele mai multe și lungi vacanțe – vom contura un dezastru la nivel de țară, cu impact economic serios în viitor. Vezi aici câte zile de școală fac copiii, în Europa.

Scenariul al III-lea prevede închiderea tuturor școlilor și educație integral online, așa cum am avut din 11 martie

Aici, riscul să repetăm ce am văzut din 11 martie este imens. Fără un proces de formare în masă a profesorilor să predea digital, fără Biblioteca Digitală gata pe vară – astfel încât profesorii să poată vedea și exersa resursele pe care le au la dispoziție și să nu piardă timp prețios din 14 septembrie -, să nu ne mirăm dacă vom avea același rezultat ca în anul școlar pe care l-am încheiat.

Anul viitor, se schimbă structura subiectelor de Evaluare Națională. Ministrul Anisie a anunțat că vom avea în luna mai modele de subiecte pe noua structură. Nu avem. În schimb, cea mai mare conferință organizată de Ministerul Educației după finalizarea școlii a fost despre programul Teleșcoală. Nu de anunțare a rezultatelor acestui an școlar, a concluziilor trase după Evaluarea Națională și Bacalaureat și a modificărilor care trebuie operate de aici înainte.

Edupedu.ro

 

 

Daca ti-a placut articolul si doresti sa ramai informat poti sa dai like la pagina.
test11