În cursul zilei de sâmbătă, 26 decembrie 2015, Guvernul României a formulat, printr-o sesizare adresată Curţii Constituţionale a României, obiecțiuni privind unele aspecte ale Legii referitoare la pensiile speciale ale primarilor, viceprimarilor, președinților și vicepreședinților de Consilii Județene (Legea de modificare și completare a Legii nr.393/2004 privind Statutul aleșilor locali).

Sesizarea are în vedere încălcarea mai multor articole din Constituție, referitoare la instituirea unui regim special de privilegii pentru anumiți aleși locali, acordarea retroactivă a drepturilor speciale și neasigurararea finanțării pentru indemnizațiile nou create.

În forma adoptată, există cel puțin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca și impactul asupra bugetului de stat”, se precizează în comunicatul Guvernului.

Inițiativa a fost susținută de circa 30 de parlamentari de la PSD și UDMR, dar și unul de la PNL. Ei spun că, în perioada mandatului, aleșii locali sunt nevoiți să se suspende din alte activități care le-ar aduce venituri suplimentare, așa că măcar la bătrânețe să beneficieze de venituri îndestulătoare.

Legea a fost adoptată cu 86 de voturi „pentru”, nicio abținere și niciun vot împotrivă. Senatorii PNL au ieșit din sală înaintea votului în semn de protest.

Vor beneficia de aceste pensii acei aleși locali care au la activ cel puțin un mandat de patru ani, această pensie specială nu va putea fi cumulată cu o altă pensie specială, alta decât cea din sistemul public, cum ar fi cea de parlamentar, aviator sau magistrat.

De asemenea, nu vor beneficia cei care au fost condamnați definitiv la închisoare pentru corupție și nici cei care au fost realeși în funcții.

Asa cum era de asteptat, replica vis-a-vis de acest demers nu a intarziat.

„De ce să ataci la Curtea Constituţională? Nu văd, pentru că ar trebui să încalce o prevedere din Constituţie, ori pensiile se asigură printr-o anumită lege. Mai degrabă cred că trebuie să găsească resursele respective. Nu e chiar aşa uşor să te trezeşti că la vârsta de pensie ieşi cu 1.200 – 1.300 lei după 10, 16, 30 de ani de muncă de primar, drept urmare trebuie undeva să fie recunoscută această funcţie şi prin nivelul drepturilor salariale. Bani pentru parlamentari de unde s-au găsit? Cumva există un buget extra pentru parlamentari şi pentru ceilalţi nu?”, a declarat Emil Drăghici, preşedintele Asociaţiei Comunelor din România.

sursa: DIGI24.ro